Actualitate

Drive-in Movies

Poate automobilul să constituie un subiect serios de film? Sună ca una dintre acele întrebări care se pun prin bancurile cu Radio Erevan (de altfel, voi încheia articolul cu unul). Revenind la întrebare, îmi permit să răspund: da, dacă tratarea subiectului auto în film are de transmis vreun mesaj cu esență. Și ca argument, voi anunța că anul 2019 consemnează două premiere cinematografice deosebit de interesante pentru pasionații domeniului auto.

Fără îndoială, una dintre fazele cele mai palpitante ale istoriei automobilului a fost confruntarea competițională Ford-Ferrari din anii ’60, declanșată după tentativa lui Henry Ford II (consiliat de impetuosul Lee Iacocca) de a cumpăra Ferrari. Conflictul corporatist Ford-Ferrari coborât pe pistele de curse stă la baza filmului „Ford V. Ferrari” (prima traducere românească a titlului este „Marea provocare: Le Mans ’66”- cum ar suna chestia asta spusă de Irina Mergareta Nistor?).

Data orientativă a premierei pentru țara noastră este 15 noiembrie 2019. Atunci îi vom putea vedea la treabă pe creatorul american de mașini sport Caroll Shelby (Matt Damon) și pilotul Ken Miles (Christian Bale) ducând lupta de partea mărcii Ford. Din fericire, sofisticatele efecte VFX și CGI disponibile în industria cinematografică a vremurilor noastre au permis aducerea pe ecran a mașinilor Ford GT40 și Ferrari de acum mai bine de 50 de ani în forme de top și în ipostaze extreme. Părerea mea (pe ne-ve): film de neratat.

Dacă tot am intrat pe teritoriul filmului, să mai menționăm câteva producții care justifică 2-3 ore din viețile noastre pentru vizionare.

În vara anului 2019 a început să ruleze și „Framing John DeLorean”. Acest film ne interesează inclusiv ca români. Inginer foarte apreciat la timpul său în cadrul General Motors și implicat în sfera dezvoltării, John Zachary DeLorean (1925-2005, născut într-o familie de români emigrați în SUA – tatăl a fost un anume Zaharia Delureanu din Șușag, județul Alba), decide la un moment dat să ia lucrurile pe cont propriu, fondând DeLorean Motor Company (DMC). Ca urmare a experienței sale cu proiecte de genul Pontiac GTO, Pontiac Firebird sau Chevrolet Vega, era de așteptat ca John DeLorean să materializeze proiectul unei mașini sport. Deși puține exemplare au ajuns să fie asamblate dins seria coupe-ului DeLorean DMC-12, autmobilul este și acum binecunoscut în întreaga lume.

Ce a făcut bine John DeLorean: l-a implicat pe Colin Chapman în optimizarea șasiului (sub caroseria lui DMC-12 se găsește o variantă adaptată pentru montarea motorului în consola din spate a șasiului de Lotus Esprit), l-a pus pe Giogetto Giugiaro să elaboreze designul caroseriei și a adoptat o motorizare V6 PRV (proiect de origine Peugeot-Renault-Volvo, mecanică fiabilă și convenabilă ca performanțe și preț) pentru a-și pune coupe-ul în mișcare. Ce a făcut greșit John DeLorean: i-a deranjat pe oligarhii americani și prietenii – să fim serioși, cât o fi democrația de democratică pe acolo, dacă vine unul care amenință să-ți subțieze cașcavalul de mahăr pe la Detroit sau asemănător, doar nu o să-l lași în pace, să-și vadă de treabă…

Din același spectru tematic (dar nu cu „framing” pentru droguri, ci prin tergiversare juridică) Preston Tucker (tot fost inginer la GM care a încercat să evolueze pe cont propriu), și-a văzut blocat efortul creativ prin care materializase automobilele Tucker 48 Torpedo (caroseria era de tip sedan, însă arăta atât de spectaculos, încât i s-a aplicat supranumele Torpedo). În linii mari, Tucker 48 Torpedo poate fi privit ca un Porsche de gabarit american – motorul cu 6 cilindri orizontal-opuși era amplasat în spate, iar suspensia era cu patru roți independente. Filmul despre omul nostru se numește „Tucker: The Man and His Dream” și a fost produs în 1988 de către Lucasflim (da, chiar nenea cu Star Wars), regia fiindu-i încredințată lui Francis Ford Coppola. În rolul lui Preston Tucker a apărut Jeff Bridges.

La capitolul „poate doriți să revedeți” se înscrie filmul „Rush” din 2013. Acesta ne înfățișează evoluția rivalității dintre austriacul Niki Lauda și britanicul James Hunt pe circuitele de viteză, culminând cu accidentul lui Lauda din 1976 și revenirea lui în competiții în pofida stării medicale precare. Este un film care ne dă de gândit pe tema „competență, îndrăzneală, efort și tenacitate – Lauda” versus „talent nativ irezistibil și manifestări vulcanice – Hunt”. Și aici, fără efectele de tip VFX și CGI nu ar fi fost posibilă redarea realistă a ambianței din Formula 1 de-acum mai bine de 40 de ani. Actorii Daniel Brühl (Niki Lauda) și Chris Hemsworth (James Hunt) au făcut o treabă meritorie dând viață celor doi mari piloți prin intermediul imaginilor.

Am putea vedea ceva bunicel și fără efecte VFX și CGI? Poate chiar o producție românească – de ce nu? Filmul „Raliul” din 1984, să zicem. Aici toate personajele sunt pur fictive, mesajul vizând ideea de a nu renunța la competiție chiar dacă greșești și problemele generate ca urmare par a fi insurmontabile – după cum ne-o arată povestea echipajului Thasica Pribeag (Diana Gheorghian) – Ion Aprigățeanu (Constantin Diplan). Acesta este și singurul film artistic de pe lume în care putem vedea Dacia 1410 Sport (versiunea „ușă scurtă” – deci o raritate, nu glumă!) evoluând în context de motorpsort. Trebuie să ne mulțumim cu această apariție până când cineva (cu chemare și resurse) se va preocupa să facă un film pe bune despre Dacia Sport, pornind de la exemplarele unice Brașovia (au fost câteva, nu doar una!) și terminând cu ambițioasele prototipuri MD-87.

Promiteam mai la început un banc cu Radio Erevan. Să-l transcriem. Ascultătorii întreabă: este posibil să intri cu Volga într-un viraj ac-de-păr la viteza de 130 km/h? Radio Erevan răspunde: da, desigur. Numai că nu se știe pe unde ieși…

Tagged , , , , , , , , , ,